Presa internationala despre proteste si caderea lui Boc: politicieni si birocrati comunisti, deveniti “democrati”

Rasfoind comentariile presei internationale referitoare la protestele din Romania, caderea Guvernului Boc si jocurile de imagine ale presedintelui Traian Basescu, interesant este ca ziaristii straini observa ca, de fapt, nemultumirile tin de nereformarea clasei politice post, de fapt neo, comuniste de dupa 1989. Iar situatia e similara pentru tarile Europei de Est. “Exista in continuare un sentiment al “lucrului neterminat”, un sentiment ca o clasa de politicieni si birocrati care anterior beneficiau de pe urma coruptiei care paraliza statele comuniste si-au schimbat pur si simplu locul si au devenit “democrati”, pentru a exploata noile oportunitati cu scopul de a-si burdusi buzunarele”, pune degetul pe rana, spre exemplu, The Scotsman.

Demisia premierului roman Emil Boc, pe fondul protestelor din tara, ar putea fi un avertisment pentru regimurile postcomuniste din Europa de Est, afirma profesorul Cornel Ban, de la universitatea Brown, intr-o scrisoare trimisa Financial Times, in replica la un articol publicat de cotidian.

Ipoteza ca un calcul electoral calm si nu panica in fata protestelor populare se afla in spatele demisiei premierul roman Emil Boc, un barbat cunoscut pentru loialitatea fata de partid si pentru disciplina, este corecta, considera Ban, de la Institutul Watson pentru studii internationale, din cadrul universitatii Brown. Insa acest eveniment ar putea avea o semnificatie mai ampla, ar putea reprezenta un avertisment pentru regiune, adauga el.

In primul rand, demisia lui Boc ar putea semnala ca pretul social ale austeritatii si al privatizarii serviciilor nu mai poate fi ignorat de politicienii din Europa de Est, acum, cand creditul si migratia nu mai reprezinta rute viabile de iesire pentru cetatenii din fostele tari comuniste.

Oamenii au inceput sa se intrebe daca actuala concentrare pe lupta impotriva coruptiei, ce a marcat ultimul deceniu, nu ar trebui completata printr-o concentrare pe distributie, ignorata anterior.

In al doilea rand, protestele au oferit atat o ocazie de manifestare a frustrarii fata de guvern, cat si ca forum de deliberare pentru reformele economice necesare sau daca noi privatizari ar mai trebui facute.

Dupa ani de sustinere aproape automata a pietei, protestele au aratat ca dorinta de bunuri publice nu este un lux vest-european, ci o cerinta legitima in democratie.

Un aspect crucial este faptul ca aceste deliberari au permis aparitia, pe scena societatii civile din Romania, a primelor organizatii si retele publice de stanga, ale caror critici variate, dar vehemente, fata de numeroasele forme ale capitalismului din Romania au luat statul prin surprindere.

Daca acest fenomen politic nou va deveni mai robust in urmatorii ani, situatia de dupa caderea comunismului, in care partidele politice de centru, pro-piata, puteau conta pe societatea civila liberala in ceea ce priveste economia, se va confrunta cu o criza majora.

Rezolvarea aceste crize va depinde, ca intotdeauna, de ce antreprenori politici si ce idei vor mobiliza aceste cereri legitime.

• Premierul roman si Cabinetul sau au demisionat luni din cauza nemultumirii si protestelor fata de masurile de austeritate, intr-o perioada grea pentru “noua Europa”, energia si optimismul statelor postcomuniste aduse Occidentului evaporandu-se, comenteaza The Scotsman in editia online de miercuri.

In loc sa arate dinamice si noi, fostele statele comuniste par sa se balbaie ca acele “motoare in doi timpi” care erau utilizate in trecut de masinile din regiune, scrie Matthew Day, un specialist in Afaceri Europene pentru The Scotsman.

Economia romaneasca, afirma publicatia scotiana, desi prevede in acest an o crestere de 1,1 la suta, are 16 la suta din sectorul sau bancar “pe mainile grecilor”. Bancile austriece, un alt actor important in Romania, se afla sub presiune in vederea “infranarii” cheltuielilor, lucru ce ridica perspectiva ramanerii fara bani si investitii, apreciaza publicatia.

Ungaria, cu o economie care se lauda anterior ca este “cea care stabileste ritmul” fostului bloc comunist, stagneaza, iar bugetele de austeriate ale ambelor tari “consuma veniturile si rabdarea ambelor popoare”, apreciaza publicatia. Probleme similare au aparut si in alte tari din “noua Europa”, dar si din vechea Europa. Insa ele se alatura unui amalgam de probleme din trecutul statelor Europei Centrale.

Desi revolutiile care au indepartat regimurile comuniste au avut loc in urma cu 22 de ani, exista in continuare un sentiment al “lucrului neterminat”, un sentiment ca o clasa de politicieni si birocrati care anterior beneficiau de pe urma coruptiei care paraliza statele comuniste si-au schimbat pur si simplu locul si au devenit “democrati”, pentru a exploata noile oportunitati cu scopul de a-si burdusi buzunarele, scrie The Scotsman.

In opinia multora, nu a existat niciodata o “curatare” a acestor sisteme, continua publicatia. Chiar si dupa ce generatia comunista a inceput sa dispara, ea a transmis generatiei mai tinere un mediu corupt, in care castigul ilegal a fost acceptat ca parte integranta a culturii, adauga cotidianul scotian.

Cehii l-au plans pe Vaclav Havel in decembrie nu doar pentru ca l-au privit ca pe fondatorul statului lor modern, dar si din cauza ca a fost un om incoruptibil, al principiilor.

Cultura coruptiei a fost o sursa virulenta de resentiment pentru locuitorii Europei Centrale, dar cand vremurile au fost bune, iar economiile au inflorit in timp ce firmele si institutiile occidentale revarsau bani, oamenii au putut sa o ignore, subliniaza publicatia scotiana. Insa, odata cu terminarea vremurilor bune si cu economiile in criza, acest resentiment a inceput sa reapara.

• Presa germana comenteaza pe larg situatia din Romania, insistand asupra coruptiei clasei politice, a dezamagirii cetatenilor si a masurilor de austeritate dure luate de Guvernul Boc si subliniind ca “Romania nu este deloc intr-o situatie de invidiat”, relateaza Deutsche Welle, in pagina electronica.

“Romania nu este deloc intr-o situatie de invidiat. Criza economica, iarna extrema si incapacitatea politicienilor de a ajunge la un consens democratic pun la grea incercare tara“, apreciaza Sueddeutsche Zeitung intr-un comentariu intitulat “Incremenire la Bucuresti”. O dovada a dezamagirii cetatenilor este si regresul demografic, in ultimii zece ani populatia Romaniei ajungand de la 21,6 milioane la doar 19 milioane de locuitori, una din consecinte fiind emigrarea masiva.

Cotidianul din Munchen enumera, de asemenea, cauzele care genereaza actuala stare de spirit din Romania si anume reformele economice atat de necesare dar care inca se lasa asteptate, esecul reformei in domeniul sanatatii, carentele sistemului judiciar. “Problema principala o constituie insa sistemul politic”, adauga Sueddeutsche Zeitung.

“Niciunul dintre marile partide, nici conservatorii aflati la guvernare si nici social-democratii sau liberalii din opozitie” nu ofera impulsuri de innoire de care tara are nevoie. Tot astfel, lipsesc oamenii politici care sa fie “mai presus de galceava cotidiana si luptele pentru influenta, functii si avantaje financiare”.

Frankfurter Allgemeine Zeitung considera, de asemenea, ca demisia premierului Emil Boc este o “consecinta a protestelor din ultima vreme fata de politica de austeriate a Guvernului. Inainte de toate, insa, demisia este o victorie a vechii garzi a partidului de guvernamant, neepurata de personaje corupte”. Cotidianul german pledeaza pentru continuarea cursului de reforme promovat de guvernul Boc. “Romania nu are nevoie de nimic mai mult decat de o continuitate politica. Dar tocmai aceasta este din nou in pericol” , adauga publicatia.

Taz din Berlin constata, la randul sau, ca “politica dura de economii a dus la o scadere a increderii in democratie” si ca “Romania nu este un caz singular”. In Romania, noteaza cotidianul berlinez, “lipsa de incredere a oamenilor in aparatul de stat, in partide si democratie, in general, a atins un nivel record”.

In timp ce revista Der Spiegel prezinta un portret al premierului desemnat, Mihai Razvan Ungureanu, la Viena, Die Presse, avertizeaza ca “actuala criza de la Bucuresti ar putea avea urmari si pentru presedintele Traian Basescu, a carui popularitate este in scadere”. Acelasi cotidian vienez publica in editia sa online un interviu cu liderul PSD, Victor Ponta, care pledeaza pentru un “guvern de tehnocrati” capabil sa “asigure stabilitatea politica a tarii” si pentru organizarea de alegeri anticipate in iunie. “Si noi vrem sa mentinem cursul de austeritate, dar nu vrem doar sa facem economii, ci si sa impulsionam cresterea economica”, a declarat Ponta.

Surse NewsIn, Mediafax