Drumul lui Bob Geldof, de la punk rock, la consilier al conservatorilor britanici (VIDEO)

Politici impachetate ingrijit
Pentru toate mintile marunte
Reprezinta interesul primordial de lobby
Pentru aceste vremuri multi-culturale
Corectitudinea politica
Este nazismul timpurilor de acum
Cand libertatea ideilor
Ii face pe oameni civilizati.

Unde este cultura ta
A fost furata
Unde iti sunt idealurile
Ti-au fost furate
Unde e natiunea ta
A fost furata
Unde e limba ta materna
A disparut
Unde iti sunt traditiile
Rapite
Unde iti e viitorul
A fost furat
Cine esti acum
Nu stim
Nu suntem nimic acum, am disparut.

Conduc masina pe drumul construit de Hitler
Conduc masina pe drumul pe care Stalin l-a construit alaturi
Sunt mai multe gropi in cel al lui Iosif decat in cel al lui Adolf
Dar la ce altceva trebuie sa te astepti
Pe drumurile Germaniei
Sunt drumuri ale secolului 20
Si este sange si otel si piele
Amestecate in acel beton
Iar istoria nu se termina niciodata pentru ca e prea ocupata sa inceapa.

Sunt fragmente din textele cantecelor lui Bob Geldof, de pe albumul “The happy club” din 1992, iar temele sunt si acum actuale. L-am reascultat pe Geldof dupa ani multi in care l-am uitat pe rastelul cu CD-uri.
Drumul irlandezului Geldof avea insa sa treaca de la perioada rock si cea de punk rock, la cea a implicarii in activitati de binefacere si de consilier al conservatorilor britanici.
Nascut la 5 octombrie 1951 dintr-un tata cu radacini belgiene si o mama de origine ebraica, Robert Frederick Zenon Geldof a crescut in Dun Laoghaire, Irlanda. Dupa absolvirea liceului, a lucrat ca sacrificator de animale, muncitor necalificat la drumuri sau intr-o fabrica de conserve de mazare, iar apoi a devenit jurnalist muzical la publicatia Georgia Straight din Vancouver, Canada.
Reintors in Irlanda in 1975, devine solistul formatiei The Boomtown Rats, al caror “I Don’t Like Mondays” avea sa le aduca recunoastrerea internationala. Interzisi in Irlanda dupa ce Geldof a criticat politicienii locali si biserica catolica, pe care ii considera vinovati pentru problemele tarii in acea perioada, Geldof avea sa paraseasca trupa in 1986 si sa se lanseze in cariera solo.
In 1982, l-a interpretat pe Pink in filmul Pink Floyd The Wall.
Este recunoscut pentru activismul sau, mai ales gratie eforturilor in ceea ce priveste eradicarea foamei in Africa. Co-autor al celebrei “Do They Know It’s Christmas”, Geldof avea sa infiinteze in 1984 fundatia Band Aid, dedicata strangerii de fonduri pentru Etiopia. In prezent este consilier al ONE Campaign, fondata de irlandezul Bono. Nominlalizat la Premiul Nobel pentru Pace, a fost facut cavaler de Regina Elisabeta a II-a in semn de pretuire pentru contributia lui la justitia sociala. In decembrie 2005, Geldof a acceptat sa devina consilierul partidului Conservator pe chestiunea saraciei globale.

Drumul casniciei avea si el sa-i fie unul sinuos. Casatorit in 1986 cu jurnalista de muzica rock Paula Yates, cu care traia impreuna din 1976, aveau sa aiba trei fiice. In 1995 insa, Yates avea sa-l paraseasca pentru Michael Hutchence, solistul INKS. Cei doi au avut o fiica, nascuta in 1996. Hutchence avea sa se spanzure intr-o camera de hotel pe 22 noiembrie 1997, moment in care Geldof a inceput batalia pentru obtinerea custodiei complete a celor trei fiice ale sale. De atunci a devenit si avocatul pledant al drepturilor tatilor. Dupa moartea Paulei Yates in 2000, in urma unei supradoze de droguri si alcool, Geldof a infiat-o si pe fiica acesteia, Tiger Lily.

Acum, la cei 61 de ani, cu o avere estimata la peste 30 de milioane de lire sterline, locuieste in Battersea, in sudul Londrei. Si, daca e sa ne luam dupa longevitatea tatalui sau, care a murit in 2010 la varsta de 96 de ani, probabil ca drumurile lui Geldof sunt inca multe si de acum incolo.

Surse “The happy Club” – Bob Geldof, 1992, Wikipedia