Ovidiu Hurduzeu are solutii. In loc de economia avaritiei, economia daruirii

Comunismul a dat faliment, iar capitalismul salbatic nu se se simte nici el mai bine. Ast’ timp, Guvernul Boc tot ce stie sa faca e sa taie. Salarii, pensii, alocatii, ajutoare sociale. Scriitorul american de origine romana Ovidiu Hurduzeu, insotit de directorul Editurii Logos, Alexandru Ciolan, la care au fost publicate cartile din seria “A Treia Forta”,  a prezentat, luni, publicului din Ardeal, in cadrul conferintelor “Romania profunda. Solutii vechi pentru crize noi” modelul crestin de organizare a societatii. Un model despre care Ovidiu Hurduzeu spune ca nu va trece mult si va fi aplicat si in Romania.

Modelul distributist la care face referire este unul care este deja pus in practica in Europa, dar si in Statele Unite, dar care are radacini puternice in Romania profunda, atunci cand partidele taranesti erau la putere in toata Europa de Est. In perioada interbelica, sistemul cooperatist a functionat impecabil, dupa cum o va arata excelenta expozitie itineranta gandita de istoricul Emilia Corbu, de la Muzeul Judetean Ialomita din Slobozia.

Cei prezenti la conferinta de la Cluj, organizata de Asociatia Studentilor pentru Arta Crestina (ASARC), la sediul Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian Blaga”, l-au asaltat cu intrebari pe Ovidiu Hurduzeu. Dupa cum chiar el spunea la inceputul conferintei, mai intai s-au aratat cativa sceptici. “Cat de mult putem sa relocalizam economia distributista?”. “Forfetarul distruge orice initiativa”. Solutiile se gasesc insa in volumul “Economia libertatii. Renasterea Romaniei profunde”, volum antologat de Ovidiu Hurduzeu si John Medaill. Scriitorul a explicat ca trebuie imputernicite, economic si juridic, comunitatile. “Comunismul a distrus aceasta patura de mijloc, incepand cu familia, cu cooperatiile… Acum avem un individ monodic, lipsit de orice forma de etica, si un stat corupt. Iar comunitatile nu au putere. Victima e societatea. Daca nu ne asociem nu avem nici-o sansa. Statul nu ne reprezinta pe noi. Actualul model economic neoliberal a dat faliment. Din fericire, noi am avut o traditie. Dumneavoastra, tinerii, va puteti asocia. Puteti face minuni. Daca suntem crestini, vom sti cum sa o facem. Speram ca, si la nivelul Romaniei, exista oameni inteligenti care vor lua seama si la modelul distributist”.

Un tanar din sala a intervenit ca sa reclame ca unul dintre profesori le-a spus la curs ca “1% din cetatenii Romaniei controleaza tot ce se petrece in tara” si ca parea multumit de aceasta situatie. El l-a rugat pe Ovidiu Hurduzeu sa dea cateva exemple de distributism din SUA, acolo unde locuieste de aproape 20 de ani. Asa am aflat ca 30% din produsele agricole provin din cooperative. Ca 1,5 milioane de americani stau in case obtinute prin cooperatie sau ca 75% din distributia de energie electrica din SUA este cooperatista.
“Cred ca actuala criza este o oportunitate. Daca e sa se schimbe ceva, acum este momentul!”, a punctat Ovidiu Hurduzeu.
Alexandru Ciolan a dat un exemplu romanesc, cel initiat de actualul comisar european pentru Agricultura Dacian Ciolos, “aici, in Ardeal. Cosul taranesc, care aduna produse agricole din toata zona si le vinde”.

Intrebat daca se gandeste sa se intoarca definitiv in Romania, scriitorul a spus ca se pregateste sa o faca. “Cred ca modelul se va schimba si aici cat mai curand. Cred ca sunt oameni, nu la nivel politic, care au inteles acest lucru”.

In loc de concluzie, presedintele ASARC, Ana Matei, care este studenta in anul III la Psihologie, ne-a marturisit ca are de gand sa porneasca propria ei afacere corporatista. Mai multe nu va pot spune, dar promit sa va dau amanunte dupa ce voi gusta din primul produs.

Marti, a venit randul Sibiului. Domnul Manuel Valeriu ne-a condus la sediul modern al Bibliotecii Astra, cel de langa Palatul Asociatiunii Astra, inaugurat la 1905, si devenit neincapator pentru comorile de carte stranse de atunci, unde ne-a intampinat inimosul director al institutiei, Onuc Nemes-Vintila. Care ne-a povestit cu tristete ca o multime de oameni isi lichideaza bibliotecile si cat de complicat, din cauza birocratiei, este sa le inregistreze donatiile. Despre seria de conferinte restituite ale Bibliotecii Astra, tiparite la tipografia proprie. Despre cum avea sa fie inaltat noul sediu.

Mai intai, Ovidiu Hurduzeu si Alexandru Ciolan s-au oprit la Facultatea de Teologie Ortodoxa “Andrei Saguna”, unde gazda si moderator al intalnirii a fost profesorul Sebastian Moldovan. “Invitatul de astazi vrea sa provoace evenimente, a facut introducerea profesorul Moldovan. Sunt marturisitori din zone din care nu ne asteptam, precum Dan Puric sau Ovidiu Hurduzeu. Domnul Hurduzeu este un critic cultural, care aduce o reflectie critica asupra fenomenelor pe care le traim, la adresa mentalitatii si moravurilor oamenilor. O critica din perspectiva sfintei credinte in Sfanta Treime si in Domnul nostru Isus Hristos. In acest semestru am inceput un curs de Teologie sociala. Ne bucuram ca ne veniti in ajutor. Ovidiu Hurduzeu a publicat cateva carti foarte importante. “Sclavii fericiti. Lumea vazuta din Silicon Valley”. Cu Mircea Platon, “A Treia Forta: Romania profunda”, care prezinta o alternativa intre comunism si capitalism. “Economia libertatii” este un alt mod de abordare, din punct de vedere economic. Nu a ramas la simple critici, ci ne ofera si solutii”.

Invitatul a marturisit ca toate aceste carti au pornit dintr-o experienta personala. “Am fugit din Romania in 1988, am stat in Italia un an si jumatate asteptand viza de SUA. Sotia mea ramasese in tara. Aveam sa ne stabilim apoi in Silicon Valley. A urmat doctoratul la Universitatea Stanford… De fiecare data a trebuit sa-mi redefinesc locul. Setul de valori. Al lumii din care veneam cu cea in care traiam. Silicon Valley e un loc privilegiat. Acolo, Parisul e considerat provincial. “Sclavii fericiti” este o critica a globalizarii, a acestei societati tehnologice si a omului care sta la baza ei. “Unabomber. Profetul ucigas” (prima carte pe care a publicat-o in tara dupa 1990 – n.red.) e strans legata de aceeasi preocupare. Din pacate, in Romania nu a fost mediatizata, nu a prins. Abia acum a inceput sa se discute despre ea.
O alta etapa in evolutia mea apartine unui aceluiasi proiect. Redescoperirea Romaniei profunde. L-am eleborat impreuna cu Mircea Platon. Romania trece printr-o perioada de criza de identitate si erau prea putine voci in tara care sa se faca auzite in sensul asta. Criticile au fost ca vorbeam de o utopie si de aceea m-am implicat pe latura economica. Am incercat sa cooptam romani, dar n-am reusit. “Economia libertatii” vorbeste de un model economic al viitorului, cu radacini romanesti. Noi am propus un model economic care pleaca de la un model antropologic crestin. Neoliberalismul pleaca de la individ, noi pornim de la persoana. Sistemul, reteaua distruge persoana. Pentru ca sunt relatii indirecte, nu nodurile din cadrul sistemului. Individul monadic e al sistemului. Sclavul fericit. Sau nefericit. Persoana e mai greu de introdus in sistem. Scopul final al individului este sa fie independent de Dumnezeu. Noi propunem un model personalist in relatie cu aproapele si Dumnezeu. In loc de o economie bazata pe avaritie, trebuie sa punem o economie a daruirii. Pentru ca libertatea noastra e un dar de la Dumnezeu. Formele asociative sunt crestinesti. Omul fara proprietate devine sclav. Proprietatea trebuie considerata un dar, ce trebuie folosit in slujba comunitatii”.

Reprezentantul Mitropoliei, consilierul cultural parinte Popa Savu, a tinut sa-i multumeasca lui Ovidiu Hurduzeu, care militeaza “pentru implicarea sociala a Bisericii, asa cum, in perioada interbelica, preotul satului, alaturi de invatator si fruntasii locului erau cooperatisti”.

Intalnirea de la Facultatea de Teologie s-a terminat cu un superb cor adhoc de “Hristos a inviat!”, cum mai rar am auzit.

Urmatoarea oprire si intalnire, la sediul Bibliotecii Astra. Moderator de data asta doamna Florinela Anca Vasilescu, care a catalogat cartile lui Ovidiu Hurduzeu drept “niste adevarate ghiduri de supravietuire”. Dupa expozeul invitatului, a urmat un dialog extrem de animat cu cei din sala.
“Sunt suficiente aceste carti? Ramaneti doar la faza teoretica?”, a fost una dintre intrebari. Forfetarul a revenit in disputa. Satele imbatranite. Lacunele legislative… Profesorul Sebastian Moldovan a avut o interventie aplaudata la scena deschisa. “Depinde ce intelegem prin comunitate. Ii provoc pe parinti sa se gandeasca cum colaboreaza cu scoala pentru copiii lor. Ce reprezinta comunitatea la tara. Noi traim o fractura cu timpul trecut. Nu avem parohii pentru ca oamenii se duc la biserica, dar fara sa stie unii de altii. Facem telefilantropie, dar nimic pentru vecinul de alaturi. Suntem experti  in diagnoza si in a stabili cu certitudine ce nu putem face. Ce am facut noi, cei de aici, in seara asta? Am venit aici. Hai sa pornim de unde ne aflam. Voiculescu a scris povestea “Ciorbei de bolovani”. Daca ne ducem acasa ne inghit obligatiile. Dar ar trebui sa scriem pe o hartie ce poate face fiecare dintre noi. Si sa facem lucrul acela necontenit. Fara sa ne preocupe neaparat rezultatul. Stiti ce nu facem? Nu comunicam. FMI nu ne-a pus inca taxe pe cuvinte, pe sentimente. Iata! Si acum suntem intr-o forma asociativa. Doamne fereste sa o pierdem si pe asta! Sentimentul neputintei e un mare viciu”.

In sala s-a aflat si jurnalista si scriitoarea britanica Caroline Juler, insotita de Amalia Pavelescu, care, la un moment dat, s-a adresat celor din sala spunandu-le: “Puteti sa o faceti!”. Juler, care a scris trei carti despre Romania, a declarat pentru ziuaonline ca a revenit in tara pentru a face un documentar despre transhumanta. “Am fost impresionata si incantata de ceea ce s-a petrecut in aceasta sala. Uniti-va! Puteti sa izbanditi!”.

Seara a fost incheiata de directorul Bibliotecii sibiene, domnul Nemes-Vintila, care a propus ca, in seria Conferintelor Astra, sa fie inclus si expozeul lui Ovidiu Hurduzeu. “Biblioteca Astra are la baza tot o asociatie. Iar slujitorii Astrei au fost intotdeauna niste repere morale”.