Guvernul Boc “combate” criza crescand taxele si impozitele. “Romania profunda” are insa solutii viabile

In vreme ce Guvernul Boc discuta cu finantistii FMI despre marirea taxelor, impozitelor, TVA-ului…, pentru ca nu e in stare sa gandeasca o solutie pentru iesirea tarii din criza, ciclul de conferinte “Romania profunda: solutii vechi pentru crize noi” a facut un popas ieri la Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir” din Bucuresti. Amfitrionul si moderatorul intalnirii scriitorului Ovidiu Hurduzeu, doctor al Universitatii Stanford din SUA, a consultantului economic al unei companii renumite din America, Alin Voicu, si a directorului Editurii Logos, Alexandru Ciolan, cu studentii, doctoranzii si prietenii Universitatii a fost lector doctor la facultatea de Finante, Banci, Contabilitate, Cosmin Stoica.
“Daca, dupa orice criza, vine si un vaccin, Ovidiu Hurduzeu vine cu o terapie naturista. Si il aduce in economie pe Dumnezeu”, a “facut prezentarile” Cosmin Stoica.

“Am mai fost impreuna in noiembrie anul trecut, atunci alaturi de John Medaille (cei doi au antologat impreuna cartea “Economia libertatii. Renasterea Romaniei profunde”, Editura Logos – n.red.). Imi amintesc cu placere de acea intalnire care mi-a folosit foarte mult ca feedback pentru lucruri gandite ulterior. Noul model economic pe care “A Treia Forta” il propune Romaniei este unul la care am lucrat impreuna cu o persoana care lipseste astazi, tanarul eseist Mircea Platon, cu Alin Voicu si Alexandru Ciolan. Ceea ce va propunem sunt modele romanesti mai vechi pe care le-am regandit”, si-a inceput expozeul scriitorul Ovidiu Hurduzeu.

Ceea ce el ne propune este, de fapt, un capitalism cu constinta, solutii pragmatice pentru cei care au urechi sa auda si doresc sa le puna in practica.

“Capitalismul cu constiinta va fi o economie participativa in care profitul va fi realizat in cadrul unui model de responsabilitate sociala. O economie mixta in care “tonul” il vor da formele asociative si relaţiile de reciprocitate. O economie care va restabili increderea, empatia si cooperarea drept valori fundamentale in domeniul social si in sfera afacerilor. In ultimii douazeci de ani, am creat o prapastie intre bogati si saraci intrucat, indepartandu-ne de Adevarul intrupat, am tolerat o cultura a Banului si Puterii. Un stat reprezentativ si partenerial va relocaliza si remoraliza piata, va recapitaliza nevoiasii si va intari clasa de mijloc. Metodele sunt multiple. Enumar doar cateva. Democratizarea creditului pentru investiţii, ajutor guvernamental pentru infiintarea la nivel local de intreprinderi asociative, un nou sistem de impozitare care sa incurajeze pe lucrator sa devina si proprietar la firma unde isi desfasoara activitatea; legi pentru protejarea magazinelor de cartier impotriva marilor lanturi comerciale, reducerea barierelor din calea noilor firme, incurajarea proprietatii in parteneriat, a productiei de micro-fabrica pe baza de design deschis. O parte din fondurile UE sa le folosim pentru a retehnologiza micul intreprinzator si comunitaţile.

De exemplu, in fiecare localitate din Romania, in fiecare cartier al marilor orase, ar trebui sa existe un “atelier comunitar” dupa modelul techshop-urilor americane  care sa-i puna cetaţeanului la dispoziţie unelte scumpe pe care el altfel nu si le-ar permite. Economia “garajelor high-tech” va funcţiona in cadrul, si nicidecum in opoziţie cu practicile noastre economice si culturale tradiţionale. O putem numi o economie neotradiţionala (nimic in comun cu neoconservatorismul!) care pune in slujba persoanei si tradiţiei puterea unei tehnologii la scara umana. Vom  rasplati economisiriea si vom desfiinţa reglementarile care socializeaza riscul si privatizeaza profitul. Si, nu in ultima instanta, va fi promovata o sustinuta educatie etica a producatorilor si consumatorilor romani privitoare la costurile sociale mai largi ale anumitor activitati”.

Alin Voicu a punctat ca traim de fapt o criza in care banul e transformat intr-un obiect ce poate fi speculat, ce poate fi vandut. “Efectul? O piata libera ambulanta, o piata nelibera. Exista un conflict intrinsec intre sat si oras. Ca oraseni, vrem paine cat mai ieftina, ca sateni, vrem ca painea sa fie cat mai scumpa. Acest conflict nu a fost niciodata rezolvat si tocmai de aceea exista practica acordarii subventiilor pentru agricultura. Insa, cum Romania nu beneficiaza de subventiile Turciei, piata devine, iata, nelibera”.

A urmat apoi o avalansa de intrebari, dar si de spus pasuri. “Legea forfetara are un efect distrugator asupra micilor proprietari”, s-a plans cineva din sala. Altcineva a comentat despre stupida lege a caselor de marcat pentru tarani, care, o fi buna pentru francezi, dar nu si pentru romani. “Cum sa ne asociem?”. “Cum sa-i invingem pe “baietii destepti”? “Cum sa luptam cu o legislatie gandita pentru ei?”. “Satele sunt depopulate…”.

Pe rand, Ovidiu Hurduzeu, Alin Voicu si Alexandru Ciolan au dat solutii. Si exemple. Asociatiile, organizatiile civice-tampon pot petitiona atat autoritatile locale, cat si statale. Principiul cooperatist inseamna un om – un vot, deci nimic similar marilor corporatii. Si femeia de serviciu, si directorul au aceeasi putere de decizie, sunt parteneri egali in luarea hotararilor. Legislatia cooperatista exista in Uniunea Europeana, numai ca in Romania functioneaza una cu tenta comunista. Solidaritatea este cheia. Alexandru Ciolan a exemplificat cu ceea ce comisarul european pentru Agricultura, Dacian Ciolos, a reusit sa realizeze in Ardeal, unde i-a unit pe tarani in realizarea unei piete de desfacere. Au urmat solutii de distributism aplicat din SUA si Marea Britanie.

Concluzia a tras-o Ovidiu Hurduzeu. “Capitalismul cu constinta trebuie sa se incadreze in aceasta economie a viitorului, ce va fi una a sustenabilitatii sau nu va fi deloc. Nu mai putem face agricultura industriala, ci sustenabila. Trendul este spre mic, spre microintreprinderi. Putem sa relocalizam o parte a industriei spre sate. Ceea ce va propunem noi va va duce spre viitor”.

Maine, “Romania profunda” va da intalnire la ora 18.00, la Constanţa, la Curtea Brâncovenească, pe strada Vasile Lupu 43.