Prima pagină » Eveniment » De la noi, de prin gazete » REVISTA PRESEI Băsescu – huiduit şi fluierat de Ziua Unirii

REVISTA PRESEI Băsescu – huiduit şi fluierat de Ziua Unirii

 

basescu_copy_copy_copy_copy_copy_copy_copy_copy

La Iaşi, şeful statului a fost contestat de mii de oameni. “Şi la Iaşi, şi la Focşani ştiam ce o să se întâmple”, a spus el. Măsurile sporite de securitate luate încă înainte de începerea manifes­tărilor prilejuite de sărbătorirea micii Uniri la Iaşi au arătat că Preşedinţia, ca şi autorităţile locale, de altfel, s-au aşteptat ieri la proteste. Însă aşteptările lor au depăşit orice închipuire. De cum Traian Băsescu a coborât din maşină în Piaţa Unirii, corul protestatarilor nu a încetat decât vag. Şi reprezentanţii opo­ziţiei au fost surprinşi de amploarea huiduielilor. De asemenea, şi şeful CJ Iaşi, Constantin Simirad, a subliniat faptul că această festivitate va rămâne cunoscută drept sărbătorirea cea mai “odioasă”, cea mai cu cântec din istoria tuturor zilelor de 24 ianuarie. Practic, preşedintele Băsescu a fost aproape la fel de contestat ca  şi Ceauşescu în ultima lui zi de “domnie”, numai că, de această dată, fără nimic artificial, fără nici un impuls dinafară, ci din tot sufletul şi din toate inimile celor aflaţi în piaţă. Dar să rememorăm pas cu pas ce a fost la Iaşi în ziua de 24 ianuarie 2011, scrie Jurnalul National.

Povestea incredibila a hotilor care au furat “geamantanul cu 1 milion de euro” de la Ploieşti

Patru suspecţi au fost capturaţi la graniţă, în jaful de un million de euro de la Ploieşti. Poliţiştii de frontieră de la Nădlac i-au depistat pe suspecţi în timp ce aceştia încercau să iasă din ţară, într-un autocar. Cei patru au fost predaţi anchetatorilor prahoveni. Potrivit poliţiştilor de frontieră, suspecţii au fost prinşi, în noaptea de duminică spre luni, într-un autocar care se îndrepta spre Spania. Unul dintre cei patru, Viorel G., în vârstă de 39 de ani, era deja în atenţia poliţiei din Prahova. Asupra acestuia şi a celor trei complici a fost găsită suma de 10.000 de euro. Viorel G. a susţinut că banii sunt o parte dintr-o sumă găsită într-o groapă din apropierea unei balastiere. El a mai spus a împărţit banii altor două persoane, pentru a nu risca să depăşească plafonul sumei cu care putea ieşi legal din ţară. Alţi trei suspecţi aflaţi pe lista Poliţiei au reuşit deja să fugă din ţară, cel mai probabil ajungând în Italia. Anchetatorii au reuşit să recupereze alţi 40 de mii de euro din banii furaţi, bancnotele fiin ascunse în zidurile caselor suspecţilor. Surse judiciare au declarat pentru Gândul că hoţii ar fi cheltuit alţi 50 de mii de euro cumpărând o limuzină. Lipsesc, totuşi, restul banilor din milionul reclamat ca fiind furat, iar poliţiştii verifică mai multe piste, în acest moment. Pe larg, in Gandul.

Crin Antonescu şi Victor Ponta au jucat hora unirii opoziţiei

Inspiraţi de ceremoniile de la Iaşi, dedicate Zilei Unirii, liderii PSD şi PNL au anunţat alianţa politico-electorală pe care o vor parafată la începutul lui februarie. Februarie 5, 2011. Aceasta este data la care Crin Antonescu şi Victor Ponta şi-au propus să semneze “contractul” PSD-PNL. Cei doi lideri ai opoziţiei şi-au anunţat alianţa, în mod simbolic, ieri, la Iaşi, chiar de Ziua Unirii. Antonescu şi Ponta s-au afişat împreună în premieră, într-o conferinţă de presă comună unde s-au prezentat drept “alternativa binelui” la “axa răului Băsescu-PDL”, scrie EVZ.

Cât te costă o zi de spitalizare ca neasigurat

Până când nu va apărea cardul naţional de sănătate, nu va exista un control riguros al neasiguraţilor care se tratează în sistemul public, fără să reprezinte urgenţe medicale.  Cei care nu îşi plătesc contribuţiile la sănătate se pot trata liniştiţi în spitalele din România, pentru că autorităţile sanitare nu deţin mecanisme riguroase de control, iar medicii internează, de regulă, atât cazurile de urgenţă, cât şi pe cele mai puţin grave. Legea spune însă că doar în situaţiile de urgenţă neasiguraţii pot primi tratament gratuit, pe principiul solidarităţii sociale. „Nu există legislaţie foarte bine aplicată, astfel încât să poată fi refuzată internarea celor care nu sunt urgenţe şi care ar putea fi trataţi, spre exemplu, în ambulatoriu. Dacă s-ar face o analiză serioasă a ceea ce se întâmplă în sistemul spitalicesc românesc, 30% din pacienţii internaţi nu s-ar dovedi urgenţe. Reţeaua policlinicilor, care mai punea filtru pentru aceşti pacienţi, a fost, din păcate, distrusă. Nu intra nimeni în spital fără să aibă măcar o trimitere”, spune Florin Stroe, fost director economic la Spitalul Floreasca din Bucureşti. În Spitalul Universitar din Bucureşti sunt internate în fiecare lună în jur de 300 de persoane neasigurate. Cam tot atâţia neasiguraţi ajung şi în celelalte spitale bucureştene cu profil de urgenţă, majoritatea fiind persoane fără domiciliu, străini sau români care lucrează la negru ori pentru firme care nu plătesc contribuţiile la Sănătate. Într-un spital public ziua de spitalizare variază între 200 şi 1.000 de lei, în funcţie de medicamentele prescrise, materialele sanitare folosite şi cheltuielile de cazare. „În terapie intensivă sau pe secţiile de cardiologie şi neurochirurgie se fac cele mai mari cheltuieli, aşa că şi ziua de spitalizare costă mai mult”, evaluează situaţia medical Leo Grecescu, de la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti. Spre comparaţie, ziua de spitalizare într-un spital privat ajunge să coste minimum 300 de lei, însă nu toate afecţiunile se pot trata la particulari. Pe larg, in RL.

Cum fac bani negri unii medici de familie: un milion de pacienţi inventaţi doar în Bucureşti

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări (CNAS), Lucian Duţă, i-a acuzat pe medicii de familie că fac bani declarând mai mulţi asiguraţi decât sunt în realitate. Conform datelor înregistrate în Sistemul Informatic al CNAS, medicii de familie din Capitală au declarat 2,5 milioane de pacienţi, faţă de 1,6 milioane, câţi sunt în realitate. „Am considerat că este nevoie de o anchetă a Curţii de Conturi a României. Noi avem suspiciunea că medicii schimbau între ei listele cu pacienţi, astfel încât unii declarau atât pacienţii lor, cât şi pe cei ai altor colegi, adică mai declarau odată asiguraţi deja aflaţi pe liste”, a spus Nicolae Lucian Duţă, preşedintele CNAS. El a adăugat că poate să ofere detalii concrete cu privire la această fraudă în următoarele trei săptămâni. „Nu ştim încă exact cine şi cum, dar o să aflăm în următoarele trei săptămâni. Pot să vă spun că bugetul Casei nu a fost afectat pentru că era alocată o sumă fixă, care însă se împărţea în mai multe bucăţele, unii medici primind mai mult fără să aibă pacienţi”, a mai precizat Lucian Duţă. Integral, in Adevarul.

Funeriu parte le face! Directori şi consilieri plătiţi regeşte la Autoritatea pentru Cercetare Ştiinţifică

Dacă învăţătorii câştigă 500 de lei pe lună, şefii din Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) au avut, în 2009, salarii şi bonusuri lunare cu mult mai mari faţă de un secretar de stat sau ministru. Astfel, în timp ce zeci de consilieri din cadrul ANCS au înregistrat, în 2009, venituri de peste 40.000 de lei, plus alte indemnizaţii, câştigurile celor şase directori din Autoritate au “sărit” de 60.000 de lei. Numai Gheorghe Bala, unul dintre cei şase directori din ANCS, a înregistrat venituri lunare de peste 90.000 de lei, cu tot cu indemnizaţiile ca membru în diferite consilii de administraţie.   Reprezentanţii ANCS au evitat să menţioneze bugetul pentru plata angajaţilor. Ministrul educaţiei, Daniel Funeriu, a aprobat majorarea cu 40% a bugetului ANCS pentru 2011. Pe larg, in Puterea.

 Atentat in Moscova: 35 de morti si 130 de raniti

Atentatul sinucigaş cu bombă produs luni în zona de livrare a bagajelor de la terminalul pentru sosirea zborurilor, pe aeroportul Domodedovo din Moscova, a provocat moartea a cel puţin 35 de persoane, iar alte 130 au fost rănite. Martorii au povestit că un terorist s-a aruncat în aer în momentul în care mai mulţi călători se aflau la terminalul pentru sosirea zborurilor internaţionale. Pentru evacuarea pasagerilor de la locul exploziei, angajaţii aeroportului au dărâmat peretele care separa zona de aşteptare a pasagerilor de restul aeroportului. Potrivit experţilor, explozibilul a avut echivalentul a circa 5 kg de TNT (trinitrotoluen). “Explozia s-a produs în zona distribuirii bagajelor. Nu ştim exact în ce a constat, dar nu excludem ca o bombă să fi fost detonată în unul din bagaje”- a declarat un oficial din cadrul serviciilor de securitate. Potrivit agenţiei ruse RIA Novosti, e posibil ca bomba să fi conţinut elemente metalice, pentru a produce cât mai multe pagube. “Am găsit o mulţime de cuie şi şuruburi în corpul celor decedaţi”, au povestit medicii mobilizaţi la aeroport.  Poliţia rusă susţine că a identificat capul presupusului autor, un bărbat cu figură de arab în vârstă de 30-35 de ani, scrie Adevarul.

 

Atat din presa de astazi. Toate bune!