FMI a decis, iar Guvernul FMI va trebui sa lichideze

FMI a decis, iar Guvernul FMI va trebui sa lichideze Compania Nationala a Huilei, pentru ca minele viabile sa fie “oferite” la licitatie, sa renegocieze contractele cu Hidroelectrica, iar Posta Romana va trebui sa concedieze 600 de angajati, in vederea, ati ghicit, vanzarii a 20% din actiuni.

• FMI a solicitat Guvernului sa inceapa, pana la sfarsitul lunii septembrie, procedurile de lichidare a Companiei Nationale a Huilei (CNH), dupa ce activele neviabile vor fi separate de cele considerate valoroase, releva scrisoarea de intentie convenita in urma misiunii din ianuarie-februarie.

Documentul releva ca Guvernul este obligat sa transfere cel tarziu in luna februarie catre ANAF activele neviabile ale CNH.

Scrisoarea mai prevede ca minele viabile vor fi “oferite printr-un proces de licitatie” deschis si transparent.

In toamna anului trecut, Guvernul si Fondul Monetar International (FMI) au convenit ca active ale exploatarilor miniere Petrila, Paroseni si Uricani, apartinand CNH, sa fie transferate la Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), prin executare silita, in contul datoriilor bugetare ale companiei. Cele trei exploatari sunt considerate mine neviabile, activele preluate de ANAF urmand sa fie transferate la Ministerul Economiei si inchise, pana in anul 2018, prin intermediul unei societati care urmeaza sa fie infiintata.

Conform intelegerii de anul trecut cu FMI, minele considerate viabile ale CNH ar urma sa fie incluse in Complexul Energetic Hunedoara, alaturi de termocentralele Paroseni si Mintia.

Complexul Energetic Hunedoara si Complexul Energetic Oltenia, compus din SNLO si termocentralele Craiova, Turceni si Rovinari, vor fi privatizate pana la sfarsitul acestui an, conform calendarului actual.

Compania Nationala a Huilei este inclusa pe lista societatilor de stat monitorizate de FMI.

• Fondul Monetar International (FMI) a impus Guvernului un termen scurt in care sa finalizeze procedurile de renegociere a contractelor bilaterale la Hidroelectrica, respectiv pana la 15 februarie 2012, si sa anuleze, in limitele legii, intelegerile pentru care aceste negocieri nu pot fi incheiate.

Termenul de 15 februarie a fost stabilit prin scrisoarea de intentie convenita in urma ultimei misiuni de evaluare, din ianuarie-februarie.

“Va fi incheiata renegocierea contractelor bilaterale, astfel cum este permis de conditiile de piata, pana la 15 februarie. Daca incheierea nu este posibila, contractele vor fi anulate acolo unde este posibil legal”, se arata in document.

Astfel de contracte directe au fost incheiate de Hidroelectrica incepand din anii 2000, iar jumatate dintre acorduri au fost preluingite pana in 2018.

In toamna anului trecut, Guvernul s-a angajat in fata FMI ca, pana la 31 decembrie 2011, sa trimita firmelor implicate preavize de anulare a tuturor contractelor bilaterale ale Hidroelectrica pentru care tranzactia nu a fost incheiata prin intermediul bursei de energie OPCOM.

In luna decembrie, reprezentantii Hidroelectrica sustineau ca au transmis notificari privind intentia de reziliere a contractelor aflate in derulare si care nu au fost tranzactionate pe OPCOM, aratand ca intelegerile vor fi reziliate “la primul termen posibil”.

Printre companiile care au contracte directe de cumparare a electricitatii de la Hidroelectrica se numara producatorul de aluminiu Alro Slatina, cel mai are consumator de energie din tara, Energy Holding, Alpiq RomEnergie, Alpiq Romindustries (fosta Buzzman Industries).

In ultimele zile ale anului trecut, surse din companie au declarat agentiei MEDIAFAX ca Hidroelectrica a reziliat doar trei contracte directe de vanzare a energiei, cu SNLO, Salrom si CLMB Patinoar Brasov, iar compania Luxten Lightning a renuntat la acord “din motive de imagine”.

SNLO, Salrom si CLMB Patinoar Brasov cumparau cantitati mici de energie, la preturi printre cele mai ridicate practicate de Hidroelectrica la contractele bilaterale. Chiar si asa, preturile sunt de aproape doua ori mai mici comparativ cu tarifele obtinute pe bursa OPCOM.

In conferinta de presa sustinuta duminica, la finalul misiunii de evaluare, seful misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, a declarat ca acele contracte bilaterale pentru energie negociate direct si de care beneficiaza doar anumite grupuri pe cheltuiala populatiei ar trebui incetate imediat, din moment ce astfel de intelegeri provoaca numai la Hidroelectrica pierderi de 175-275 milioane euro in fiecare an.

Tema contractelor bilaterale este dezbatuta la nivel politic si al societatii civile inca din 2006, iar Hidroelectrica a fost acuzata ca vinde energie catre mai multi furnizori prin contracte confidentiale, la preturi mai mici decat cele din piata si care sunt renegociate anual.

• Posta Romana va concedia cel putin 600 de angajati pana la sfarsitul lunii martie si va reduce in continuare numarul oficiilor postale, cu peste 135 unitati, conform intelegerii dintre Guvern si Fondul Monetar International (FMI) dupa ultimele negocieri din acest an.

Reducerea numarului de oficii postale va fi efectuata tot in perioada imediat urmatoare, pana la sfarsitul lunii aprilie, releva scrisoarea de intentie convenita de Guvern cu FMI.

In urma acestei reduceri, numatul total al oficiilor postale va scadea de la 5.835 la sub 5.700 unitati. Pe parcursul anului trecut, numarul oficiilor postale a scazut de la 7.100 la 5.835 unitati.

Guvernul si FMI au convenit totodata ca termenul in care autoritatile trebuie sa gaseasca un investitor strategic dispus sa preia cel putin 20% din actiuni la Posta Romana, in urma unei majorari a capitalului social, sa fie prelungit cu doua luni, pana la sfarsitul lunii iunie.

In negocierile de la sfarsitul anului trecut, FMI a impus Guvernului sa inceapa procedurile de concediere colectiva a angajatilor din companie, fara ca la acea data sa fie stabilit numarul salariatilor care vor fi concediati.

Cu pierderi de 29 milioane euro in 2010, Compania Nationala Posta Romana este controlata in prezent de Ministerul Comunicatiilor, care detine 75% din actiuni, si de Fondul Proprietatea, cu 25%.

Un document guvernamental prezentat de MEDIAFAX in toamna anului trecut releva intentia statului de a-si reduce participatia la Posta Romana pana la 51% din titluri si de a gasi un investitor strategic care sa preia cel putin 20% din actiuni, in urma unei majorari a capitalului social. Fondul Proprietatea si-ar putea reduce cota de participare la Posta Romana la 15% daca nu va participa la majorarea capitalului.

Investitorul va avea dreptul sa propuna o echipa care sa asigure managementul companiei pe o perioada de minimum 10 ani.

In vara anului trecut, conducerea Postei Romane sustinea ca eventualele concedieri vor fi stabilite in urma unei analize, iar presedintele Blocului National Sindical, Dumitru Costin, ameninta ca peste trei mii de sindicalisti vor iesi in strada, nemultumiti de eventualele disponibilizari din companie.

Prima etapa de reorganizare, derulata anul trecut, nu a presupus concedieri, potrivit companiei.

Posta Romana are circa 35.000 de angajati.

Potrivit datelor ministerului de resort, reprezentanti ai operatorilor nationali postali din Austria, Belgia, Germania, Italia, Marea Britanie si Suedia si-au manifestat interesul pentru intrarea in actionariatul Postei Romane.

Sursa Mediafax