Un roman de geniu, Dimitrie C Butculescu: arheolog, economist, filantrop, cooperatist

Cel mai popular roman. Apostolul patriotismului. Asa il numea Regele Carol I pe filantropul, filologul, politicianul, economistul, arheologul… Dimitrie C. Butculescu, cel care, la 1881, pregatea infiintarea Societatilor Cooperative din Romania. Visul lui era crearea unei industrii nationale prin indrumarea romanilor catre meserii, in speranta crearii unei clase de mijloc puternica. Butculescu era adept al unei “a treia cai” de dezvoltare a societatii romanesti, opusa in egala masura capitalismului si socialismului (1).

„Nascut la 25 octombrie 1846 ca cel mai mare din copiii lui Constantin Butculescu, el se trage din vechea familie a capitanului Mihai Rosioru, care, in 1557, dupa reintoarcerea lui Mihai Viteazu de la Vidin a capatat pamanturi in Rosiorii de Vede, scria Alexandru Paunescu in Contributia lui Dimitrie C. Butculescu in domeniul arheologiei (2). Studiile le-a facut la pensionul Schevitz din Bucuresti si a urmat Colegiul Saint Barbe din Paris, unde a obtinut mai in toti anii premii de onoare, specializand-se in economie si arheologie.
Afacerile familiare il recheama in calitate de cap de familie in tara la 1866. Din anul 1867 dateaza si primele baze ale activitatii sale arheologice.

In anul 1873, prin interventia lui Ion Ghica, care-l si cununa, se casatoreste cu nepoata acestuia Ecaterina, nascuta Panu Olanescu, din care casatorie nu are decat un singur copil, Marioara, casatorita cu Ioan Glogoveanu, fost presedinte la Tribunalul Muscel si ulterior Judecator de Instructie la Tribunalul Ilfov.

Mare importanta in explorarile sale are dezgroparea unei cetati fortificate intregi langa Campulung (jud. Muscel) pe malul Raului Targu, anume Jidava (Jidova, Cetatea Uriasa, Gradistea). Comunicarea sa avand ca subiect Jidava a fost sustinuta la Societatea Geografica Romana in anul 1888 si apoi in ziua de 30 septembrie 1889 la Congresul Societatilor Etnografice Universale, inaintea Congresului International al Stiintelor Etnografice din Paris. Pentru aceasta comunicare a fost felicitat de membrii congresului printre care Franck Oppert, Masspero etc.
La inceputul lui octombrie 1876 el descoperea la Valea Cetatuia in asa numita Cetate a lui Negru Voda de pe Dambovita, lagarul fortificat al imparatului Constantin cel Mare.

Dupa 1878, D. C. Butculescu, se ocupa si cu economia nationala. In 1879 incepe deja preparativele pentru prim Expozitie Industriala care a fost un bun inceput pentru incurajarea industriei casnice si dezvoltarea industriei mari. Aceasta expozitie a avut loc in 1880 la Bucuresti sub denumirea de Expozitiunea Societatii Concordia. Butculescu a fost sufletul acestei expozitii, punand fara pretentiune la dispozitiunea inaltarii si incurajarii muncii nationale, mintea, inima, averea si munca sa. El a lucrat singur ca un simplu lucrator. De aceea raportorul Ioan Bratescu, in darea de seama a acelei expozitiuni, spunea ca numele lui este scris cu litere de aur in analele ei. Este primul salon aranjat cu produse ale industriei rurale in care unica colectie de ceramica murala a atras atentia tuturor si indeosebi a M.S. Carol I care a binevoit a-l insarcina cu facerea unei colectiuni a olariei rurale din tara, colectie pe care M.S. spune ca a donat-o muzeurilor din Dresden si Lepizig. Colectiunea sa proprie de olarie romaneasca din epocile cele mai indepartate si pana azi, unica in Tara Romaneasca, se afla si se poate vedea, ea fiind conservata in casa din strada Clementei nr. 11 bis.
Acestea sunt datele biografice pe care le-a preluat din textul incomplet al documentului atribuit lui Burki. Ceea ce stim este ca D.C. Butculescu se stinge in anul 1916 la Bucuresti, in varsta de 70 de ani”. 

Dimitrie Butculescu a organizat actiuni de cinstire a inaintasilor, actiuni de caritate, a creat obsti satesti, a editat trei publicatii: Cooperatorul Roman, Expozantul si Monitorul Filatelic cu banii proprii, a facut studii filologice, studiind limbile: geta, daca, sanscrita, scita, celta, partha, khmera, runica, greaca veche, a intocmit un dictionar de cuvinte: arabe, persane, turce, slavone, mongole, a efectuat studii privind geografia Daciei, a inceput un dictionar mitologic-religios mistic, a efectuat studii de paleografie romaneasca si sigilografie, a intocmit un repertoar istoric al Romaniei, a compus lucrari pentru pian, a scris muzica pentru cateva foiletoane pe texte scrise de varul sau Ion Bujoreanu, a compus un Mars al Cooperatorilor, a vorbit fluent limbile franceza, italiana, germana, engleza si greaca.

Inca din 1881 a pregatit infiintarea Societatilor Cooperative, ce va avea loc in 1883. A organizat expozitiile cooperatorilor din Bucuresti 1883, Iasi 1884, Craiova 1887, Bucuresti 1894 si 1895. Scopul declarat al lui Butculescu era dezvoltarea si inaltarea meseriilor din tara, prin raspandirea spiritului de asociere.

Ca om politic a inceput ca subprefect de Glavacioc din 1871. Apoi din 1884 a fost deputat de Buzau, fiind reales si in anul 1888. In calitate de deputat a tinut mai multe discursuri.

Pentru serviciile deosebite aduse tarii, Dimitrie Butculescu a fost recompensat cu mai multe ordine si medalii:
-“Steaua Romaniei” in grad de cavaler in iulie 1881, “Bene Merenti” clasa I in ianuarie 1888, “Steaua Romaniei” in grad de ofiter in ianuarie 1893 si “Coroana Romaniei” in grad de comandor in mai 1900. (3)

Inceputurile miscarii cooperatiste in Romania

Ideile cooperatiste au patruns in Romania sub influenta lumii occidentale. La 1722, la Resita, avea sa ia fiinta prima asociatie.
In anul 1845 Costache Balcescu, economist si om politic, fratele mai mare al lui Nicolae Balcescu, publica brosura ”Proiect pentru o casa de pastrare si imprumutare”, prima incercare cunoscuta in tara noastra pentru infiintarea unei case de economii si credit. Primele cooperative de credit din Romania au aparut in a doua jumatate a secolului al XIX -lea, adoptand sistemele germane Raiffeisen si Schulze – Delizsch.
In mediul rural, ideea cooperatiei moderne a fost introdusa si materializata de Ion Ionescu de la Brad (1818 – 1891), economist, statistician, agronom, reprezentant al stiintelor agricole romanesti si reputat om politic. El a expus punctul de vedere referitor la diferite tipuri de asociatii in coloanele ”Taranului roman”. Asociatii de economie, credit si ajutor mutual au luat fiinta in acea perioada in tinutul Bistritei, din Ardeal, in anul 1851, in orasul Braila (in anul 1855), in satul Brad din judetul Roman (1860), in comuna Rasinari din judetul Sibiu (1867) si in Bucuresti (1870).
Dintre promotorii miscarii cooperatiste, se remarca si Spiru Haret, savant, sociolog, pedagog, matematician si om politic, considerat pe drept cuvant ctitorul bancilor populare cooperatiste.
La 1 octombrie 1870, P.S. Aurelian cu sprijinul a 20 de profesori au pus bazele societatii de economie si credit ”Economia”.
In anul 1873 a fost infiintata societatea de consum ”Concordia”, organizata dupa principiile cooperatismului modern: posibilitatea maririi capitalului si a numarului de asociati, vot egal pentru toti membrii, acordarea risturnei.
In 1879, un grup de meseriasi cizmari din Bucuresti a fondat o cooperativa intitulata ”Societatea meseriasilor de incaltaminte”.
In anul 1882, Dimitrie C. Butculescu (1866 – 1907) infiinteaza Societatea Cooperativa a constructorilor si meseriasilor romani din Bucuresti, cu 800 de membrii organizati in 20 de sectiuni, pe diverse specialitati.
In perioada 1891-1902 aparitia a numeroase societati cooperative de credit, denumite si ”banci populare satesti” marcheaza afirmarea miscarii cooperatiste in Romania.
Incepand cu anul 1898 Spiru Haret devine principalul sustinator al extinderii si organizarii miscarii cooperatiste fiind si initiatorul primei legi a cooperatiei.
In anul 1895 s-a constituit Alianta Cooperatista Internationala (ACI) la care cooperatia din Romania a fost membru fondator, iar prin reprezentantul sau de onoare deputatul Dimitrie C. Butculescu a facut parte din conducerea acesteia.

 

Miscarea cooperatista in perioada interbelica

 

In configurarea gandirii economice cooperatiste interbelice o seama de personalitati ale vietii politice, economice si stiintifice au fost preocupate de problematica cooperatiei: Dimitrie C. Butculescu, Costache Bălcescu, Ion Heliade-Rădulescu, Constantin Brăiloiu, Teodor Diamant, Nicolae Bălcescu, Ion Ghica, Nicolae Iorga,  Petre S. Aurelian, Spiru Haret, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Ion Ionescu de la Brad, Ion Mihalache, Tache Ionescu, Ion Gh. Duca, Constantin A. Rosetti, Iosif Romanov, Petre Ispirescu, Visarion Puiu, Gheorghe Taşcă, Octavian Goga, Gheorghe Asachi, Mihail Kogălniceanu, Romeo Octavian Hanganu, Nicolae Malaxa, Vintilă Brătianu,  A.G. Galan, Constantin Argentoianu, Virgil N. Madgearu, Gromoslav Mladenatz.
Intre anii 1920 – 1922 s-au organizat 296 cooperative cu 92.621 membrii si un capital de 1318 mil. lei.
In perioada 1925 – 1928 se inregistreaza o dezvoltare insemnata a miscarii cooperatiste infiintandu-se peste 11.000 cooperative de toate categoriile.
Dispozitiile legale privind functionarea cooperativelor se pot grupa astfel:
Perioada cuprinsa intre 1887 – 1903 cand cooperativele au functionat in baza Codului de Comert.
Perioada cuprinsa intre 1903 – 1923 cand s-au emis legi speciale diferite pentru cooperativele orasenesti si satesti.
Din 1923 statul intervine si coordoneaza acest sector prin intermediul Ministerului Muncii.
In iulie 1928 se realizeaza reforma cooperatiei prin aparitia ”Codului Cooperatiei”.
In 28 martie 1929 se abroga ”Codul Cooperatiei” si se da o autonomie deplina cooperatiei fata de stat.
In 1935 apare ”Legea pentru organizarea cooperatiei” prin care se statueaza urmatoarea structura:
Banca Centrala Cooperativa
Centrala Cooperativa de Productie, Aprovizionare si Valorificare a Produselor Agricole
Centrala Cooperativa de Consum
Centrala Cooperativa de indrumare, Organizare si Control
Casa Centrala a Cooperatiei
Prin modificarile aduse legii din 1935 la 23 iunie 1938, 20 ianuarie 1939, 18 octombrie 1940 si 22 februarie 1941 se infiinteaza institutul National al Cooperatiei (INCOOP) care desfiinteaza cele 5 centre, statul devenind asociat alaturi de federatii si cooperative.

Istoria cooperatista in ani

1722 – La Resita o “Bruderlade” ia fiinta, o asociatie fondada in conformitate cu traditia asociatiilor miniere din Centrul Europei, instituita la inceputul secolului al XV-lea, inregistrata inCodul Maximilian din 1573, care reglementa aspectele legale referitoare la aceste asociatii.

-1736 -  Este fondata Uniunea de Credit a orasului Oravita

-1789 – In Baia-Mare este infiintata the Societatea Frateasca, la care  muncitorii in metalurgie aveau apoi sa se asocieze

- 1851 – infiintarea societatii de economie, credit si ajutor Infratirea” Braila
- 1854 – infiintarea „Casei de ajutorare si prevedere a lucratorilor tipografi” Bucuresti
- 1879 – fondarea „Societatii meseriasilor de incaltaminte” Bucuresti – prima organizatie de tip mestesugaresc
- 1882 – infiintarea „Societatii cooperative a constructorilor si meseriasilor” Bucuresti cu 800 de membri, se infiinteaza societati cooperative ale meseriasilor si comerciantilor la Pitesti, Campulung Muscel, Ploiesti, Iasi, Galati, Braila, iar in 1883 la Buzau si Turnu Magurele
- 1883 – apar cooperative de credit si economie la Roman, Iasi, Alexandria, Focsani, Tulcea si Bucuresti ; Dimitrie Butculescu editeaza „Cooperatorul roman” ziar industrial, comercial si literar, organul societatilor cooperative
- 1880 – 1895 – Dimitrie Butculescu organizeaza mari expozitii cooperatiste la Bucuresti, Iasi si Craiova
- 1886 – apar „Junimea comerciala” din Giurgiu si „Societatea lucratorilor curelari” din Bucuresti
- perioada cuprinsa intre anii 1887 – 1903 cand cooperativele au functionat in baza Codului de Comert : la finele anului 1898 s-au putut identifica un numar de 154 banci populare, mentionate sub numele de case de economie si credit – 128 in mediul urban si 26 in mediul rural.
- 1895 – societatile cooperative din Romania, reprezentate de presedintele lor, deputatul Dimitrie Butculescu, participa ca membru fondator la crearea Aliantei Cooperatiste Internationale – ACI
- in perioada cuprinsa intre anii 1903 – 1923 s-au emis legi speciale diferite pentru cooperativele orasenesti si cele satesti:
- 1909 – Legea cooperativelor de meseriasi
- 1919 – Decretul –lege privind cooperativele orasenesti
- intre 1918 – 1920 – se organizeaza 296 cooperative cu 92621 membri si un capital de 1318 milioane lei
- 1923 statul intervine si coordoneaza acest sector prin intermediul Ministerului Muncii, apare Legea pentru unificarea cooperatiei
- 1926 – Legea centralei cooperatiei
- intre 1925 – 1928 – se infiinteaza peste 4000 de cooperative
- 1928 se realizeaza reforma cooperatiei prin aparitia “Codului Cooperatiei”;
- 1929 se abroga “Codul Cooperatiei” si se da autonomie deplina cooperatiei fata de stat;
- 1935 apare “Legea pentru organizarea cooperatiei”
Prin modificarile aduse legii din anul 1935 in 1938,1939,1940 si 1941 se infiinteaza Institutul National al Cooperatiei (INCOOP), statul devenind asociat alaturi de federatii si cooperative.
- 1945 – Romania intra sub influenta regimului totalitar comunist, conceput si organizat dupa model sovietic
- 1949 – apare Decretul nr.133 pentru organizarea cooperatiei prin care se constituie: Cooperativele de consum.

Asa ia sfarsit adevarata miscare cooperatista din Romania. Restul e istorie.

Surse

(1) – Din istoria conservatorismului românesc: conservatorismul agrarian (ţărănismul)

(2) – D.C.Butculescu

(3) – Miscarea filatelica